RSS

hqdefault

„Băieții deștepți” ai lui Hitler

În 2008, când un important stadion newyorkez urma să primească numele agenției de asigurări germane Allianz, nu puțini au fost americanii care s-au simțit ofensați. Motivul? Compania financiară bavareză, acceași care are drepturile de nume și pentru elegantul Allianz Arena din nordul Münchenului, avea în portofoliul ei și o perioadă foarte neagră: afaceri cu naziștii în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Printre altele, firma asigurase lagărul de exterminare de la Auschwitz, iar directorul ei fusese consilier în cabinetul lui Hitler.

Allianz nu a fost un ou de cuc, lista brandurilor sonore al căror trecut cuprinde colaborări cu regimul nazist german fiind una lungă. Vă prezentăm câțiva dintre „băieții deștepți” ai lui Hitler:

Kodak

În timpul celei de a doua conflagrații mondiale, filiala Kodak din Germania a lucrat cu prizonieri aduși din lagărele de concentrare. Câteva dintre filialele europene ale companiei au făcut și ele afaceri cu guvernul nazist.

Wilhelm Keppler, unul dintre primii finanțatorii ai Partidului Muncitoresc Național-Socialist (PMNS) din Germania și, mai târziu, important consilieri economic al lui Hitler, a avut strânse legături cu Kodak. La începutul regimului nazist, Keppler recomanda celor de la Kodak și altor câtorva companii americane să își concedieze toți angajații evrei. Pentru binele afacerii lor. (Sursa: The Nation)ybnM6OZ

Hugo Boss

Hugo Boss și-a lansat firma de vestimentație în 1924, în Metzingen, un orășel din sudul Stuttgartului, unde își are sediul și acum. Din cauza situației economice din Germania acelor ani, Boss a dat faliment. În 1931, însă, s-a înțeles cu creditorii săi, care i-au lăsat șase mașini de cusut pentru a-și reporni afacerea. În același an, Boss se înscrie în PMNS și devine membru cotizant al Schutzstaffel (SS), pași care îi aduc o îmbunătățire a situației economice a firmei sale.

Boss s-a înscris apoi în Frontul Muncitoresc German (1936), în Asociația de Protecție Aeriană a Reichului (1939) și în Sistemul de Asistență Socială al PMNS (1941). Roadele acestor eforturi n-au întârziat să apară: vânzările firmei au crescut în nouă ani (1932-1941) de la 38 260 la peste 3 300 000 de mărci, perioadă în care profiturile sale au ajuns de la 5 000 la 241 000 de mărci.

În 1934, Hugo Boss devenea furnizorul oficial al uniformelor militare naziste (Sturmabteilung, Schutzstaffel, Corpul Motorizat Național Socialist și alte organizații de partid). Pentru a putea satisface  cererile tot mai mari de la sfârșitul războiului, Boss a folosit prizonieri de război și muncitori din Țările Baltice, Belgia, Franța, Italia, Austria, Polonia, Cechoslovacia și Uniune Sovietică, forțați să lucreze pentru prosperitatea companiei.

Nu era vorba însă doar de afaceri: conform istoricului german Henning Kober, managerii companiei Boss au fost „simpatizanți declarați ai naziștilor” și „mari admiratori ai lui Adolf Hitler”. Hugo Boss însuși avea expusă în apartamentul său o fotografie în care apărea alături de Hitler. (Sursa: New York Times)

Volkswagen

Ferdinand Porsche, omul din spatele Volkswagen și Porsche, s-a întâlnit cu Hitler, în 1934, pentru a discuta  fabricarea unei „mașini a poporului”. Hitler i-a spus lui Prosche să facă mașina cu un design cât mai aerodinamic, „ca o buburuză”. Așa s-a născut modelul de Volkswagen omonim. Așadar, nu doar fabricat pentru naziști, ci botezat chiar de cel mai mare dintre ei.

Se estimează că în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, patru din cinci muncitori de la uzinele Volkswagen erau în regim de muncă forțată, „livrați” de Heinrich Himmler, cu care Ferdinand Porsche avea o relație apropiată, direct de la Auschwitz. (Sursa: The Straight Dope)

*

Text scris pentru România liberă

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are bold.

*