Ieri s-a stins din viaţă Béla Kamocsa, cel care, alături de Nicu Covaci, "au pus la cale" trupa Phoenix. A fost şi va rămâne o legendă a muzicii timişorene.Mai jos, un interviu realizat cu chitaristul de prietenul Daniel Vighi, la TVT'89.

Într-un interviu acordat ieri cotidianului austriac Der Standard, Herta Müller declară că şi acum, când vine în România, se simte urmărită de serviciile secrete.

M-am reapucat de tradus. Din plăcere şi din maghiară. Poezii. Exclusiv poezii.

A fost o sâmbătă splendidă, cu soare şi aer de primăvară. Bucureştiul e mai uman când şi natura îmbătrâneşte şi contrastează mai puţin cu realism-socialismul urban.

Ştiţi, mă sună mama şi ajungem la un moment dat la o discuţie din aia imposibilă, într-o fundătură de dialog despre un subiect cu miză zero. Părinţi, copii, dragoste, discuţii.

Am auzit-o ieri. Cică, ce e şahul? Păi, chestiile alea mici pe care le punem în punga de nylon când jucăm table.

Un filmuleţ despre cum să nu te lupţi cu morile de vânt :) Dacă veţi căuta la sfârşit, veţi găsi şi altele, din aceeaşi serie şi la fel de haioase.

La rugămintea lui Cristi Şuţu, am postat ceva din capitolul The Balcani pe blogul lui, Cristi fiind plecat într-o vizită de lucru la Cosa Nostra.

Acum vreo 3-4 zile am dat întâmplător de o poezie de-a lui Victor Valeriu Martinescu, poet şi avocat craiovean născut în 1910 şi "încurcat" mai târziu cu grupul avangardiştilor. Titlul poeziei: Închidere - La 21 de ani.

Situl Realităţii Tv deschide cu o ştire despre moartea lui Nicu Constantin. Şi un titlu demn de OTV: "Actorul Nicu Constantin a încetat din viaţă - VEZI VIDEO". Îmi zic: "Ce?! Au înregistrarea morţii? Incredibil!".

Familia Ewing, ceva mai  destinsă.

În caz că vă plictisiţi sau sunteţi mai puţin inspirat în weekend, încercaţi asta.

Am dispărut puţin pentru că am fost prins cu o bursă. Mai exact, a trebuit să scriu un feature mai baban despre cum s-au schimbat numele de străzi în mai multe capitale ale fostelor ţări comuniste din Balcani.

Poate mai ţineţi minte aroganţa şi halul în care te serveau angajatele PTTR de odinioară. Plus mirosul pregnant de transpiraţie care învăluia oficiile companiei cu pricina.

Am fost la piaţă şi mi-am luat aşa: pătrunjel, tarhon, frunze de ţelină, busuioc, mărar, cimbru, leuştean. Câte o legătura din fiecare. Ar mai merge şi măghiran, rozmaring şi cimbrişor, dar nu am găsit proaspăt.

Un pescar soseşte la terasa unui birt sătesc unde eram vreo 10 consumatori molcomiţi de soare, bine distribuiţi pe la vreo 5-6 mese. Avea o plasă plină cu peşte proaspăt (nush de care, că nu mă pricep).

Cosmin Popan, fost coleg la Cotidianul şi preten drag şi azi, are, pe lângă blogul său personal, şi o jucărie online despre biciclete şi universul lor. Nu îl scrie singur, că are şi altele pe cap, ci cu mai mulţi.

Deşi se mişcă mai mult prin regatul PSD, Cristi m-a încoronat rege. Rege al statusurilor. De pe messenger, biensur. Evenimentul a avut loc la palat. La Palatul Şuţu.

Acum m-am trezit, puţin somnoros. Cameră de hotel, ceai, biscuiţi etc. Şi văd reclama de mai jos.

Ieri noapte am văzut "Bonnie and Clyde", pe TCM.

Metrorex vrea să schimbe denumirea a zece staţii de metrou care nu mai au legătură cu realităţile actuale din Bucureşti, a anunţat compania.

Ţară central-europeană aflată într-o prelungită criză politică şi ameninţată de o profundă criză economică este în căutarea unui prim ministru capabil şi al dracului de dinamic.

Era într-o marţi, tocmai când aniversa două decenii de la pierderea memoriei, suprinse într-o chelie, o gură, o singură gură, cu patru buze adulterine. Gura purta fracul lui Filpapu şi decolteul soţiei sale.

Se ocupă cu introspecţiunea. De fapt speculează mai multe idei furajere. Face şi pe distratul: ţi se uită în ochi şi gândeşte aiurea. Din timiditate rumegă mereu un răspuns întârziat.

În weekend am fost plecat pentru un reportaj şi un dram de relax. În Pasul Tihuţa şi împrejurimi. Două poze de acolo (în prima, cu single malt şi Van Morrison pe fundal). N-a fost rău deloc...