RSS

Vera, gălățeanca din spatele D Day

Se împlinesc azi 75 de ani de la debarcarea Aliaților în Normandia, moment care a schimbat decisiv soarta celui de Al Doilea Război Mondial. Unul dintre personajele cheie care au pus la punct detaliile operațiunii militare ale Zilei Z (D-Day), a fost Vera Atkins. Pe numele ei real Maria Vera Rosenberg, Vera Atkins a fost una dintre cele mai importante agente ale spionajului britanic din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, revendicată însă, prin originile ei, în egală măsură de Germania, Rusia, Anglia şi România.

Născută la Galaţi, în 1908, a fost fiica lui Max Rosenberg, evreu născut în Germania şi stabilit cu afaceri în România la începutul secolului 20, şi a Hildei Atkins, născută la Londra din părinţi ruşi refugiaţi în Africa de Sud în timpul pogromurilor din Belarus de la finele secolului XIX. A studiat în şcoli din Elveţia, Franţa şi Anglia. A urmat cursuri de călărie, a practicat mai multe sporturi şi a luat lecții de limbi străine şi muzică. La moartea tatălui ei, în 1933, se decide să îşi schimbe numele luând numele de fată al mamei sale. În mai 1940 ajungeîn Anglia şi, în februarie 1941, este angajată la secţia franceză a SOE (Special Operations Executive), creat de Churchill, în iulie 1940, pentru acţiuni de sabotaj şi subminare în teritoriile ocupate de nazişti.

Vera Atkins este numită în scurt timp ofiţer de informaţii şi răspunde de pregătirea agenţilor secreţi trimişi în Franţa. Rolul ei era să organizeze rezistenţa pe teritoriile ocupate de Germania, să planifice acte de terorism şi sabotaj împotriva naziştilor şi să recruteze noi spioni, răspunzând de pregătirea lor. A antrenat 470 de agenţi secreţi, dintre care 39 de femei. A scris biografia tuturor acestora. Oamenii ei au aruncat în aer poduri şi trenuri şi au cules informaţii vitale. A paraşutat oameni, muniţie şi armament, staţii de emisie-recepţie şi a pregătit debarcarea din Normandia, de numele ei fiind legate mai multe operaţiuni de anvergură.

După încheierea războiului, Vera Atkins a plecat în Germania pentru a interoga oficialii nazişti şi gardienii care se ocupaseră de lagărele de concentrare, investigând cauzele şi împrejurările în care dispăruseră agenţii britanici care nu s-au mai întors în Anglia după război. Mărturiile ei au fost folosite şi la condamnarea acuzaţilor din Procesul de la Nürnberg. După 10 ani de activitate în spionaj, s-a retras, în 1947, într-un sat din Sussex, măritată cu prinţul Constantin Caradja.

A fost prima femeie decorată cu Crucea George, a primit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare şi a fost medaliată cu Crucea de Război. În 1998, fostul preşedinte al Franţei, Francois Mitterand, i-a acordat Legiunea de Onoare, drept recunoaştere pentru contribuţia ei în război. A murit la Hastings, în 2000, la vârsta de 92 de ani. Povestea ei a inspirat mulţi biografi, devenind şi subiectul unui film. Jan Fleming, colegul ei de la SOE şi autorul celebrului James Bond, a descris-o astfel: „în lumea spionajului real, Vera a fost şefa”.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are bold.

*

code