oți am trăit experiența de a întâlni pe cineva care seamănă izbitor cu altcineva fără, însă, ca cele două persoane să aibă vreo legătură de sânge. A trăit-o, de mic, și fotograful François Brunelle. Așa că s-a apucat de strâns și de fotografiat sosii.
M-am gândit eu așa, într-un moment de minimă inspirație, ce-ar fi dacă „decidenții” ar avea puțintică vocație administrativă și ar pune capitalele noilor regiuni, nu inerțial, după cum le dictează socializarea, adică în orașe mari și foarte mari, ci în locuri mai neașteptate, cochete chiar și cu ceva capital simbolic.
Ceva mai bun de atât n-am prea văzut. By Oliviero Toscani.
Pe vremea când mergeam, ca puști, împreună cu alți prieteni din gașcă, kilometri pe jos sau cu bicicleta ca să găsim un loc pe dealurile din împrejurimile Târgu Mureșului pentru a vedea, la bulgari, meciurile Campionatului Mondial de Fotbal din Spania (1982), un grup de intelectuali maghiari din Ardeal scoteau mai multe numere ale unei reviste clandestine: Ellenpontok/Contrapuncte. Singura și ultima inițiativă de acest gen din România acelor ani.