Blițul cu endorfină (I). Secuiul care a descoperit-o pe Marilyn Monroe

A fost iubitul ș­i prietenul intim de-o viață, primul fotograf profesionist care a pozat-o înainte de a deveni probabil cea mai iconică vedetă din istoria filmului american. Fotografiile lui au surprins metamorfoza de la ingenua senzuală ș­i ambițioasă la răvăș­ita divă de mai târziu, moartă după o supradoză de barbiturice.

La mijlocul secolului trecut, breasla îl considera unul dintre cei mai buni, dacă nu chiar cel mai bun fotograf de glamour de la Hollywood. I-a avut ca model pe mulți dintre supergreii industriei: Elizabeth Taylor, Marlon Brando, Henry Fonda, Shirley Temple, Ingrid Bergman, Ronald Reagan, Jane Russell, Anita Ekberg și Fred Astaire.

Totuși, cea care i-a adus faimă a fost Marilyn Monroe, cum și el a fost cel care i-a descoperit potențialul și a propulsat-o spre succes. S-au potrivit, s-au iubit, și-au influențat destinele poate și pentru că îi legau copilării la fel de tragice.

*

Povestea lui Andre de Dienes începe în Ardeal, în regatul apelor minerale. Pe numele său real Ikafalvi Diénes Andor György, s-a născut pe 18 decembrie 1913, la Târgu Secuiesc, dar a crescut la Turia, localitate aflată azi la granița județelor Covasna și Harghita, undeva în triunghiul Bodoc-Malnaș-Tușnad.

Pe când avea 12 ani, mama lui se sinucide, aruncându-se în fântâna din grădina casei. Era depresivă. Tatăl, rămas cu opt copii, decide să plece la Budapesta, în speranța unei vieți mai bune. Aici, Andor lucrează ca angajat al unui magazin de mătăsuri și pe post de comisionar. Începe sa fie interesat de fotografie, desen și pictură. Plictisit de munca de jos și inspirat și de doi frați ai săi plecați peste Ocean, decide, după nici trei ani de stat în capitala Ungariei, să-și ia și el lumea în cap. Călătorește prin Europa, în mare parte pe jos, ajungând și în nordul Africii, în Tunisia. A trăit din greu, acceptând toate muncile că să-și câștige existența. Reușește să strângă bani și își cumpără primul aparat foto, o Retina de 35 mm, moment-cheie în cariera sa.

Școala pariziană

După cinci ani de peregrinări, ajunge, în 1933, la Paris, pentru a studia artele. Face a doua achiziție notabilă: un Rolleiflex, aparat pe care l-a păstrat cu sfințenie și l-a folosit toată viața. Este probabil momentul în care de Dienes alege să își imortalizeze modelele pe film și nu să îi deseneze cu pensula ori cu creionul. Schimbarea a adus roade: a devenit total fascinat de fotografie și își începe cariera de fotograf profesionist.

Lucreaza pentru L’Humanité și Associated Press. În 1936, creatorul de modă parizian Captain Edward Molyneux îi vede fotografiile și îi sugerează să devină fotograf de modă. De Dienes acceptă și o face cu într-un mare fel: este recunoscut drept unul dintre cei mai populari fotografi de modă într-un Paris care nu ducea deloc lipsă de talente în domeniu. Se spune că succesul i se datora și faptului că se îndrăgostea lulea de aproape fiecare model al său, putând astfel ajunge mai aproape de sufletul și personalitatea lor.

Peste Ocean

1938, un alt an de cotitură: de Dienes primește o ofertă de colaborare de la Arnold Gingrich, editorul Esquire, care îi plătește și drumul pâna la New York. Acolo, lucrează și pentru Vogue, Life și la Montgomery Ward. De câte ori are un pic de timp liber, pleacă în câte-o călătorie, alegând cele mai pitorești locuri ale Americii. Nu pozează, însă, doar peisaje. Nu era băiat de bani gata, avea școala vieții și știa ce înseamnă periferia și alteritatea: fotografiază indienii apași, hopi și navajo din rezervarvații și realizează senzaționalele serii despre viața de pe străzile Harlemului.

În 1944 îl găsim din nou nemulțumit și plictisit de ceea ce făcea, așa că își împachetează lucrurile și pornește din nou la drum. De data aceasta, spre California, feeria luminilor de la Hollywood. Lucrează cu stele ale cinematografiei americane: Elizabeth Taylor, Marlon Brando, Henry Fonda, Shirley Temple, Ingrid Bergman, Ronald Reagan, Jane Russell, Anita Ekberg și Fred Astaire.

Totuși, este atras de două teme pentru care simțea mai multă pasiune artistică: nudurile și peisajele. Goliciunea trupului și frumusețea naturii neatinse încă de mâna omului au scos din de Dienes ce avea el mai bun ca fotograf. Rezistența, îndemânarea, răbdarea și imaginația au fost atuurile sale. Lucrările lui artistice sunt poetice și creative, cu tentă suprarealistă. Pe lângă latura artistică, însă, mai avea un secret: tehnica. Unele dintre fotografiile sale sunt atât de reușite încât par prelucrate cu softuri de editare digitală de astăzi.

Aventura cu Norma Jeane

De Dienes a fotografiat-o pe Marilyn Monroe în 1945, 1946, 1949 și 1953. Nu se făcuse anul de când era la Hollywood și s-a gândit la un nou proiect experimental. A sunat mai multe agenții de modeling până când a dat de muza pe care o căuta: Norma Jeane Baker, viitoarea Marilyn Monroe, o tânără de 19 ani, „un miracol în viața mea“, „un înger cu vino-ncoa’“, după cum scria de Dienes în memoriile sale.

Suna ca începutul unui roman de dragoste și cam asta a și fost: de Dienes s-a îndrăgostit instantaneu de tânăra Norma Jeane, inocentă, senină și foarte naturală. În plus, avusese și ea o soartă la fel de năpăstuită ca a lui: a copilărit la părinți adoptivi și în orfelinat, nu și-a cunoscut tatăl, iar mama ei a fost internată într-un spital de psihiatrie pe când Norma avea cinci ani.

În memoriile sale, de Dienes își amintește că prima întâlnire cu Norma Jeane a fost plină de afecțiune și entuziasm:

Când Norma Jeane a sosit spre amurg în casa mea cu verandă, a fost de parca mi s-ar fi întâmplat un miracol. Norma Jeane îmi părea că e ca un înger. Pentru câteva clipe, îmi venea greu să cred că e aievea. Un înger pământean și foarte sexy! Trimisă special pentru mine! Efectul pe care l-a avut asupra mea a fost formidabil. Cum treceau minutele, mă simțeam tot mai îndrăgostit de ea; o chimie aparte s-a declanșat imediat între noi. Răspundea la orice îi spuneam. A început să se uite în jur prin camera mea, examinând toate fotografiile pe care le pusesem pe pereți, și să pună întrebări. Am avut imediat sentimentul că era ceva special, ceva diferit de mai toate fetele și modelele pe care le întâlnisem până atunci, în special pentru că era atât de nerăbdătoare, de doritoare să pună întrebări despre mine și imaginile pe care le aveam pe pereți. Voia să știe o droaie de lucruri în secunda doi, era realmente interesată de mine! Și era extraordinar de sinceră; nu voia să vorbească despre ea decât când o întrebam eu. Era sinceră în dorința ei de a ști cine eram și ce am făcut cu viața mea, și am început să o amuz grozav cu tot soiul de povești care îmi treceau prin minte și pur și simplu i le serveam ei. Îmi amintesc totul atât de clar, de parcă s-ar fi întâmplat ieri.

Într-o America ipocrit-pudică, de Dienes a încercat să fie un rebel: scotea modelele din studio ca să le fotografieze în natură, sub cerul liber, armonizându-le formele și rotunjimile cu cele ale peisajelor. Nimeni nu făcuse asta pâna la el. Așa că în loc să îi ceară să pozeze nud, de Dienes a invitat-o pe Norma Jeane într-o călatorie de cinci saptamâni prin California, Nevada, Arizona și Oregon, pentru care i-a plătit Normei 200 de dolari. Fotografiile acestei aventuri au ajuns pe coperțile revistelor și carților din întreaga lume, printre care și în Parade. Așa a descoperit-o industria de la Hollywood pe viitoarea Marilyn Monroe.

I-am cerut să reacționeze instinctiv, fără să-și dea timp de gândire, la cuvintele «fericire», «surpriză», «reflecție», «îndoială», «liniște sufletească», «tristețe», «framântare»… și «moarte»“, nota de Dienes.

Acestea sunt printre primele fotografii în care Marilyn, șatenă și creață de la natură, apare cu părul vopsit și îndreptat, pentru a părea mai atrăgătoare angajatorilor. De-a lungul călătoriei, au oprit peste tot: la ferme, la mercerii, la benzinăriile la care luau cina. De Dienes nota cum Norma Jeane părea să îi atragă pe barbați cum atrage mierea albinele și se simțea mândru de poziția celui care poate petrece timpul cu ea, în rolul de fotograf.

Prima oprire peste noapte a fost la Timberline Lodge, în Mount Hood, Oregon, unde vremea rea a îngreunat condițiile de condus și de Dienes a decis că cel mai bine ar fi să aștepte până dimineață. A luat singura cameră disponibilă, cu pat dublu, și nu unul cu două paturi single, chiar dacă ideea nu a încântat-o prea mult pe Norma Jeane, care ar fi preferat să mai meargă până găsesc o cameră cu paturi separate, notează fotograful covăsnean. Pentru a-i îndeplini dorința, de Dienes a continuat drumul, pâna când s-a înserat. Zapada cădea tot mai deasă, facându-le viața tot mai grea. N-au putut merge mai departe de un loc numit Government Lodge, unde mașina s-a blocat, înzăpezită. De data aceasta, însă, Norma Jeane a fost cea care a lăsat-o mai moale, oferindu-i lui de Dienes ceea ce își dorea: o noapte intimă cu ea, despre care, din respect pentru memoria divei, acesta a refuzat mereu să dea detalii.

Povestea lor e fermecătoare, mai cu seamă când detaliile mai puțin flatante sunt omise. Potrivit relatărilor lui de Dienes despre acea primă călătorie, Monroe a dormit în spatele Buick-ului său, într-un spațiu pe care l-a numit „mica ei cușcă“.

Norma Jeane a râs ca apucata când i-am spus că va deveni mica mea sclavă și prizonieră, că aș putea chiar să cumpăr un lanț și să leg un capat de glezna ei și celălalt de mașină“, povestește de Dienes în memoriile sale.

Mai târziu s-a zvonit că episoadele de furie ale lui de Dienes le-au afectat relația. Deși călătoria s-a încheiat cu o scurtă logodnă, el s-a întors la New York, iar dragostea lor nu a rezistat distanței.

Se naș­te o stea

Totuși, de Dienes revenise la New York cu speranța că relația lor va continua. Ulterior, a aflat că Norma Jeane devenise între timp Marilyn Monroe și că intenționa să rămână o actriță celibatară. Logodna a luat sfârșit. Chiar și așa, în 1946, de Dienes a invitat-o într-o nouă călătorie, pe plaja din Malibu, în ideea de a face noi fotografii pentru o carte de poezii și filosofie. Marilyn a acceptat. Fotografiile făcute atunci o arată pe Marilyn la 20 de ani „jucând“ diverse emoții: fericire, introspecție, seninătate, tristețe.

Următoarea colaborare între de Dienes și Marilyn a fost în 1949, când ea era deja vedetă. Aflată în New York pentru prima dată, l-a sunat și i-a spus:

Andre, hai să facem poze! Hai să facem istorie! Ai un costum de baie drăguț pe care l-aș putea purta?

Când a mers s-o ia de la Hotel Pierre, a descoperit „o tânără magnifică, elegantă și sofisticată cum nu mai văzuse vreodată“, însă de Dienes prefera o Marilyn „simplă“ pentru fotografii. A scos-o din nebunia orașului și a dus-o pe plaja Tobay din Long Island. Odată ajunsă acolo, diva a dispărut și a reapărut fata inocentă pe care o știa de Dienes, râzând și jucându-se în fața aparatului foto. În acele fotografii, Norma Jeane e o femeie obișnuită ieșită la plajă, cu părul în vânt și expresia feței mereu angelică.

Fa­ța întunecata a divei

Marilyn Monroe a avut o viață personală plină de framântări. Nu a reușit niciodată să se dezbare de eticheta de „blondă prostuță“ și a resimțit presiunea de a fi continuu un sex-simbol. Pe lânga problemele adicției de droguri și alcool, a fost implicată și în câteva relații amoroase încărcate, inclusiv cele cu iz politic.

Ultimele fotografii cu actrița au fost făcute de Andre de Dienes în 1953, după ce Marilyn i-a telefonat la două noaptea și l-a rugat să vină la ea. L-a purtat pe o strada din Beverly Hills, unde, practic, era întuneric beznă. Pentru a avea sursă de lumină, de Dienes a lăsat farurile din față ale mașinii aprinse. Pozele, rămase antologice, au surprins imagini mai curând triste și apăsătoare ale unor ochi larg deschiși, o Marilyn pozând în obscuritate, nemachiată și necoafată. Era prima dată când de Dienes vedea fața întunecată a divei și ultima oară când o mai avea în fața obiectivului. Dupa aceea, i-a urmărit declinul pas cu pas. Marilyn și Andre s-au văzut ultima oara în 1961, de Ziua Copilului. Ea a murit anul următor, el, 23 de ani mai târziu.

Jurnalul secret

Andre de Dienes era considerat unul dintre cei mai buni, dacă nu chiar cel mai bun fotograf de glamour de la Hollywood din acea perioadă. Tehnicile sale de pionierat din spatele obiectivului și din spatele cortinei, în camera obscură, sunt bine documentate în publicații de primă mână precum Classic Art Photography, US Camera și altele.

Astazi, fotografiile lui cu Marilyn Monroe sunt considerate printre cele mai reușite ale divei. Multe dintre aceste fotografii au rămas însă ascunse, decenii la rând, în garajul fotografului, până când a doua lui soție, Shirley T. Ellis de Dienes, un fost model care a pozat și ea nud pentru el, le-a descoperit după moartea soțului ei.

Studiile sale despre nuduri au adunat 24 de cărți publicate în Statele Unite, Anglia și Germania. Marilyn, Mon Amour, jurnalul său secret, în care povestește multe momente trăite de cei doi în intimitate, a fost publicat în 1985, iar monumentala monografie Marilyn, în 2002, la Taschen.

Miss Cheesecake ajunge la Hollywood

Tânăra cunoscută cândva ca Norma Jeane Baker, dar rămasă pentru totdeauna în memoria publicului drept Marilyn Monroe a avut o ascensiune spre celebritate fulminantă și fără precedent, viața ei scriind una dintre cele mai populare povești hollywoodiene. Marilyn Monroe a fost poate cea mai iconică figură a culturii pop americane din secolul XX, nimb excelent surprins de celebrul Andy Warhol, în nu mai puțin celebra sa lucrare Marilyn Diptych.

M.M. au fost inițialele unei figuri atât de iconice încât nu mai era identificată cu o persoană, ci mai curând cu un val de imagini și de impresii care au inundat mass-media, cultura celebrității și a consumului din secolul trecut. Începându-și cariera ca model și premiată cu titlul de Miss Cheesecake a anului 1951, ambițiile lui Marilyn Monroe au dus-o la Hollywood, unde a jucat în filme de succes precum Domnii preferă blondele, Cum să te măriți cu un milionar, Unora le place jazzul, Inadaptabilii, Niagara și altele.

Deși și-a construit cariera prin filme și cântece, ceea ce a impresionat cel mai mult publicul a fost atitudinea ei nonconformistă, rebelă, ieșirea din canoane. Imaginile cu Marilyn cântându-i lui JFK Happy Birthday, Mr. President, la Madison Square Garden, sau înotând goală în piscină, ori celebra scena cu rochia ridicată de căldura venită de sub gratiile canalizării din stația de metrou au cultivat impresia unei sexualități libere (și accesibile) într-o eră obsedată de moralitate. Părul, buzele, vocea, sex-appeal-ul ei, toate făceau din Marilyn simbolul fanteziei americane despre feminitate.

Copilărie grea

Viața ei nu a fost toată roz. A început în condiții cât se poate de vitrege. Copil ilegitim, cu o mamă care din cauza unei boli psihice nu putea avea grijă de ea, Norma Jeane Baker a fost obligată să crească alături de părinți adoptivi și la orfelinat. S-a măritat înainte de vârsta la care ar fi putut absolvi școala. Povestea vieții ei s-ar fi putut încheia cu o istorie banală, înecată în mediocritate și viață familială.

Destinul, însă, a vrut altfel. Ca în cazul multora, războiul s-a dovedit a fi și pentru ea un catalizator al schimbării. Soțul ei a plecat în Pacific, cu Marina Comercială, iar Norma Jeane s-a dus să lucreze într-o fabrică de avioane. Visa, însă, să facă altceva. În scurt timp, semnează un contract cu agenția de modeling Blue Book și pleacă de la uzina aeronautică. Urmează povestea aventurii cu Andre de Dienes. În 1946, ajunge la Hollywood. După șapte ani grei, în 1953, este în sfârșit recunoscută ca vedetă. Puțin după aceea se mărită cu legenda sportului american Joe DiMaggio și devine și ea superstar.

Din exterior, toate păreau frumoase. Ce își putea dori mai mult? Face film după film, iar divorțul de DiMaggio o duce spre mariajul cu o altă legendă americană, scriitorul Arthur Miller. Marilyn se mută la New York, este curtată de presă, de public, de producători și poate chiar și de președinți… În interiorul ei, totuși, nu toate erau precum păreau să fie. Asemenea multor alte vedete iconice, piedestalul a început să se clatine. Insecuritatea vieții ei anterioare a lăsat urme adânci.

Tot mai dependentă de psihoterapeuți, de alcool și de medicamente, Marilyn mai suferea și de endometrioză (o inflamație a mucoasei uterului). În cele din urmă, asemenea lui Elvis, Michael Jackson și a multor altor vedete, moare de o supradoză, pe 5 august 1962, la vârsta de 36 de ani. Nu vom ști niciodată dacă a fost o eroare, un suicid sau, cum vor să ne convingă teoriile conspiraționiste, o crimă. Ceea ce știm este că una dintre cele mai îndrăgite actrițe din istorie a plecat lăsând câteva filme mari și o imagine care va dăinui mereu.

Surse: Immotalmarilyn.com, Huffington Post, British Journal of Photography, Taschen, Loieldephotographie, Metro.uk, Székelyhon, EletSzépitők, Corbii albi, Háromszék, Erdélyi Napló.