Textul a apărut în volumul Mărturia unei generații (1929), cu interviuri realizate de Aderca, în care Arghezi vorbește, într-o notă cinică & ironică, despre cum nu a debutat niciodată, despre inutilitatea științelor elucubrative, dar și despre tabloidizarea de acum aproape un secol și „molima cretinilor cu diplome” din epocă.
Cu mai bine de 150 de ani în urmă, între Unirea Principatelor și Războiul de Independență, militarii austrieci staționați în Țara Românească au topografiat principatul realizând 112 planșe, componente ale unei hărți inestimabile, cunoscută în epocă sub numele de Harta României Meridionale. Momentul este unul de cotitură în istoria cartografiei românești:
În vara anului 1989, cunoscuta publicație americană Newsweek își trimitea echipa la București pentru un interviu cu Nicolae Ceaușescu. Întâlnirea a avut loc la vila de la Snagov a dictatorului, și a durat două ore și jumătate.
Satul e așezat între cetățile Mureșului și Odorheiului, locuitorii lui fiind secui. Despre ei se știe că au fost parte a nobilimii maghiare și sunt printre primele grupuri sosite din Asia care ocupă Ardealul. Cu ei au venit și kazarii. Aceștia își luaseră religie iudaică și își fondaseră un imperiu în partea de sud a Rusiei. E greu de apreciat dacă sabatarienii au vreo legătură cu kazarii și dacă trecerea lor la iudaism se datorează kazarilor. În mod cert, însă, sunt secui și locuiesc pe teritoriile ocupate de strămoșii lor.
