
Cehul care a imaginat clădirile regale ale României

Singurul interviu acordat de Hitler unui jurnalist evreu
„În acest interviu senzațional, singurul pe care liderul antisemit al Germaniei l-a acordat vreodată unui jurnalist evreu, este dezvăluită în întregime sărăcia mintală a lui Adolf Hitler. Încolțit de câteva întrebări directe puse de neînfricatul intervievator, care s-a prezentat neprotocolar în fața lui într-un restaurant, căpetenia naziștilor și-a dezvăluit cu sinceritate ura arogantă și lipsită […]

Amintiri despre Dada. Tristan Tzara în Vanity Fair
H.G. Wells de vorbă cu Generalissimul: „Mi se pare că sunt mai de stânga decât dumneavoastră, domnule Stalin”
În 1934, H.G. Wells s-a dus la Moscova pentru a se întâlni cu un grup de scriitori interesați să se înscrie în clubul internațional PEN (n.r. – Clubul Poeziei, al Eseurilor şi al Romanului), al cărui președinte era la acea vreme. Cât timp a stat acolo, Stalin i-a acordat un interviu. Conversația omagială a lui […]
Zeci de mii de imagini de arhivă din Clujul perioadei comuniste
http://www.photoarchive.minerva.org.ro/
Singura deturnare de avion civil din România comunistă. Cealaltă jumătate a poveștii

Marcel Iancu la Brâncuşi
De atâta vreme râvnește Brâncuși puțină liniște. Se plânge că nu mai poate lucra tocmai din cauză că prea se ocupă mult lumea de ceea ce face.

Caricaturi cu risc sporit

Molima cretinilor cu diplome. Felix Aderca stă de vorbă cu Tudor Arghezi
Textul a apărut în volumul Mărturia unei generații (1929), cu interviuri realizate de Aderca, în care Arghezi vorbește, într-o notă cinică & ironică, despre cum nu a debutat niciodată, despre inutilitatea științelor elucubrative, dar și despre tabloidizarea de acum aproape un secol și „molima cretinilor cu diplome” din epocă.

Croitoreasă de lux pe Ada Kaleh INTERVIU
„Actualitatea Românească” din 18 decembrie 1989
https://moldova.europalibera.org/a/25639782.html
Fenomenul punk în vremea tovarășilor
Prima hartă pe care a scris „România”, accesibilă în format Google Map
Cu mai bine de 150 de ani în urmă, între Unirea Principatelor și Războiul de Independență, militarii austrieci staționați în Țara Românească au topografiat principatul realizând 112 planșe, componente ale unei hărți inestimabile, cunoscută în epocă sub numele de Harta României Meridionale. Momentul este unul de cotitură în istoria cartografiei românești:
