


Argonautul din Bonțida: Contele Bánffy

Presa a semnalat prezența castorilor în Deltă. Aflați, însă, cum au ajuns simpaticele animale în România

Sanda Weigl: O americancă din Micul Paris INTERVIU
Sanda Weigl s-a născut la București, într-o Românie care-și antrena mânia proletară pornită să se reseteze politic. A trăit aici doar 13 ani, suficienți însă pentru a se îndrăgosti definitiv de muzica autohtonă.
Colecție de cutii de chibrituri românești, 1900-2005
http://www.modoro.ro/index.htm
Singura deturnare de avion civil din România comunistă. Cealaltă jumătate a poveștii

Ce personaj din istoria României ar fi cel mai potrivit să conducă azi țara? Am întrebat oamenii cetății

Fenomenul punk în vremea tovarășilor
Prima hartă pe care a scris „România”, accesibilă în format Google Map
Cu mai bine de 150 de ani în urmă, între Unirea Principatelor și Războiul de Independență, militarii austrieci staționați în Țara Românească au topografiat principatul realizând 112 planșe, componente ale unei hărți inestimabile, cunoscută în epocă sub numele de Harta României Meridionale. Momentul este unul de cotitură în istoria cartografiei românești:

În căutarea meciului pierdut
Anul trecut, cam pe vremea asta, buchiseam prin anticariate și biblioteci după informații despre Il Dio, Puskás, Hagi&comp. Săpam după poze, filme de arhivă, articole și povești despre fotbal. Alături de un coleg istoric de la Budapesta, Gábor Andreides. Toată treaba s-a terminat cu o expoziție: Istorie la firul ierbii. Un proiect despre trecutul de peste 80 de ani al întâlnirilor România-Ungaria sau retur.
O serie de imagini din România începutului de secol 20, dintr-un album apărut la Leipzig, în 1933, cu o prefață de Octavian Goga. Majoritatea fotografiilor au fost făcute de etnograful Romulus Vuia.

mae.hu: interviu cu diplomatul Zsolt Németh

Schimbarea la interfață
Raport despre organizațiile de mediu din România

Gestionarea numelor de străzi în Balcani
Bătălia pentru redenumirea străzilor în Europa de Est după căderea comunismului vorbeşte despre importanţa pe care o au aceste nume ca simboluri ale identităţii, istoriei şi puterii. Ce ne spun, de fapt, denumirile străzilor? Ei bine, mult mai multe decât v-aţi aştepta. Ele sunt proiecţii ale noastre care redau intimităţi sociale nebănuite, analiza lor fiind, astfel, un exerciţiu extrem de util.